Bine ai venit la DADR Covasna

Organizare
Servicii
Sprijin financiar
SAPARD
Legislatie
Comunicat de presa
Contact


Organizare
Continut pagina:

Conducerea DADR Covasna
Structura organizatorica:
Adrese
PROGRAM DE AUDIENȚE
organizare
UNITATEA PENTRU AMELIORARE ȘI REPRODUCȚIE


  Conducerea DADR Covasna

Ing. Bagoly Tiberiu- director executiv;
Ing.Naghiu Gheorghe- director executiv adjunct;
Ing. Barabas Geza- director executiv adjunct;
Ec. Gal Laszlo - director economic;
Ing. Radocea Neculae - director executiv adjunct Unitatea pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie;
Ing.Tamas Dionisie- director executiv adjunct Unitatea Fitosanitara;
Purtator de cuvant – ing.Kiraly Tunde Helen
Consilier juridic - Banu Gheorghe Dorel

 SUS
  Structura organizatorica:

Serviciul Implementare strategii,politici,programe în producția zootehnică
Sef serviciu – dr.Koncz Eugen
Telefon 0267 351838
Fax 0267 312077
Serviciul Dezvoltare Rurala, Zona Montana ( SAPARD)

Sef serviciu - ing. Fodor Ferencz
Telefon /fax 0267 352003
E-mail: sdrcov@honoris.ro
Contabilitate
Telefon 0267 351838
Personal
Responsabil Donath Julia
Telefon 0267 351838-351829
Exploatatii agricole
Responsabil ing .Roman Maria
Telefon 0267 351838
Inspectii
Telefon /Fax 0267 312078
E-mail: dadrcv@honoris.ro

Specialistii DADR din teritoriu:

Numele și prenumele

COMUNA

Ing.MAIOR IOAN

AITA MARE , BELIN

Ind.FEHER MAGDOLNA M.

BARAOLT , VÎRGHIȘ

Ing.STROIE NASTASIA

BARCANI , INT.BUZĂULUI

Ing.SZILAGYI SAROLTA

BĂȚANI MARI

Ing.MORARU V.CIPRIAN

VALEA MARE

Ing.MALNASI STEFAN

BODOC

Ing.LORINCZ KALMAN

BOROȘNEUL MARE,ZAGON

Ing.CSAKANY IOSIF

SFINTU GHEORGHE

Ing.TEKLESZ IOSIF

BRĂDUȚI

Ing.OPREA NICOLAE

COVASNA,BREȚCU , LEMNIA

Ing.KOVACS LASZLO

CATALINA , GHELINȚA

Ing.SZILAGYI STEFAN

CERNAT , MOACȘA

Ing.MAGUREANU M.ION

CHICHIȘ

Ing.OLAH CS.ATTILA

VĂLCELE

Ing.DINKA STEFAN

DOBÎRLĂU,

Ing.JAKAB IULIU

GHIDFALĂU

Ing.DRAGOȘ LUCIA

HĂGHIG

Ing.VIDA SZ.GYONGYIKE

ILIENI

Ing.POSEA GEORGE

ZĂBALA, COMANDĂU

Ing.BARABAS R.EVA

VALEA CRIȘULUI

Ing.PAKUCS GYULA

MALNAȘ

Ing.RADULY AGOSTON

SĂNZIENI , POIAN

ING.KERESTELY CSABA

RECI, BRATEȘ

Ing.STRIBLEA MONA M.

SITA BUZĂULUI

Ing.MIKLOS ALEXANDRU

OZUN

Ing.KISS LADISLAU CS.

TG.SECUIESC, TURIA,OJDULA

 SUS
  Adrese

DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA
Str. Libertatii Nr. 4
Tel: 0267.351.829/0267.351,838
Fax: 0267.312.077
E-mail:dadrcvadm@artelecom.net

UNITATEA FITOSANITARA
Sfintu Gheorghe
str. Recoltei Nr.1
Tel/Fax: 0267.351.703
E-mail:fitosan@xnet.ro

DIRECTIA SANITARA VETERINARA
Sfintu Gheorghe
Str. Ciucului Nr. 149
Tel/Fax: 0267.351.713;351712
E-mail:dsvcv@yahoo.com

 SUS
  PROGRAM DE AUDIENȚE
FOGADÓNAPOK
Numele si prenumele
Név
Functia
Beosztás
Ziua
Nap
Ora
Óra
BAGOLY TIBERIU DADR Director executiv
Ügyvezeto igazgató
miercuri 10-13
RADOCEA NICOLAE UARZ Director ex. adj.
Ügyvezeto igazgató helyettes
Joi 10-13
TAMAS DIONISIE UF Director ex. adj.
Ügyvezeto igazgató helyettes
Joi 10-13
NAGHIU GHEORGHE DADR Director ex. adj.
Ügyvezeto igazgató helyettes
Vineri 10-13
BARABAS GEZA DADR Director ex. adj.
Ügyvezeto igazgató helyettes
Vineri 10-13

 SUS
  organizare
  DIRECTOR EXECUTIV   Compartiment audit public intern
 
1 1
1
-
  Serviciul
financiar-contabil
8 1
Compartimentul de analize si statistici
2 -
DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT Comp. de informare si relatii publice
1 1 1 1 1 -
Serviciul dezvoltare rurala zona montana
Serviciul implementare strategii, politici, programe în productia vegetala si zootehnica Compartimentul de inspectii productie vrgetala si animala Compartimentul juridic
2 1 8 1 3 - 1 -
Compartimentul verificare eligibilitate proiecte, criterii proiecte Program Sapard Compartimentul implementare strategii, politici, programe în industria alimentara Compartimentul de inspectii marci si licente în industria alimentara Compartimentul administrativ Centre agricole
4 - 1 - 3 - 4 - 6 -
Compartimentul verificare eligibilitate cereri plata Program Sapard Compartimentul exploatatii agricole, cooperatie, asociatii Compartimentul „Inspectia de Stat
pentru controlul Tehnic Vitivinicol”
Comparimentul investitii  
4 - 1 - 1 - 1 -
 SUS
  UNITATEA PENTRU AMELIORARE ȘI REPRODUCȚIE

UNITATEA PENTRU AMELIORARE SI REPRODUCTIE IN ZOOTEHNIE

Sfintu Gheorghe,str.Arcusului nr. 2, tel/fax:0267.351.055,

Director executiv adjunct:ing.Radocea Neculae

Obiect de activitate:
- reproductia, selectia si ameliorarea animalelor ;
- controlul oficial al productiilor zootehnice;
- bonitarea reproducatorilor masculi si a femelelor de reproductie;
- autorizarea reproducatorilor masculi pentru monta naturala;
- aprecierea candidatelor mame de tauri;
- nominalizarea imperecherilor;
- autorizarea anuala a operatorilor insamantatori;
- inspectie si control privind activitatea de reproductie si ameliorare;

Documente utile eliberate:
- certificate de origine si productivitate a animalelor;
- atestate pentru insamantari artificiale;
- autorizatii de monta naturala pentru reproducatorii masculi;
- avizeaza cererile producatorilor agricoli care solicita subventii de la stat (conform legilor in vigoare) privind cresterea si ameliorarea animalelor.

     
   

Rase de taurine cuprinse in controlul oficial al performantelor zootehnice

Eficienta economica in exploatarea unei rase este conditionata nu numai de baza genetica, ci in primul rand de posibilitatea asigurarii conditiilor care pun in valoare potentialul genetic. 0 rasa este valoroasa si indicata pentru a anumita zona numai in masura in care conditiile concrete de exploatare raspund favorabil, realizand productii ridicate. In anumite conditii de exploatare improprii, rasele perfectionate, spre exemplu, nu-si pot valorifica potentialul pe care il au, dand productii inferioare unor rase cu grad de ameliorare mai scazut.

Tinand cont de criteriile aptitudinii productive si ale provenientei, principalele rase de taurine exploatate cu

prioritate in tara noastra sunt: Baltata romaneasca (BR), Bruna (B), Baltata cu negru romaneasca (BNR) si Pinzgau .

   
   

Reproductia si selectia taurinelor

Sub aspect organizatoric si tehnic, intreaga actiune legata de tehnologia insamantarilor artificiale se desfasoara sub coordonarea Agentiei Nationale pentru Ameliorare Reproductie in Zootehnie (A.N.A.R.Z.), prin Oficiile de reproductie si selectia animalelor (O.R.S.A). Specialistii care Iucreaza in cadrul oficiilor judetene au o contributie esentiala in organizarea, indrumarea si controlul desfasurarii normale a tehnologiei reproductiei.

• In Romania, ameliorarea animalelor se realizeaza in cadrul unui sistem unitar coordonat de stat, bazat pe obtinerea progresului genetic maxim in "populatie", prin folosirea sistemului presiunii selectiei prin masculi, sistem care presupune producerea dirijata a taurilor destinati pentru insamantari artificiale si folosirea intensa la reproductie a taurilor testati amelioratori.

• In conformitate cu legislatia in vigoare, aprecierea valorii zootehnice a taurinelor se face dupa un complex de criterii care trebuiesc realizate cu participarea efectiva si nemijlocita a fermierului - crescator de vaci si se refera la cunoasterea productiei cantitative de lapte, ca si a calitatii acestuia, pentru fiecare vaca din crescatorie. In acest scop este organizat asa numitul "control oficial al productiei de Iapte" (COPL), operatie care se efectueaza la anumite intervale de timp (de obicei, din 28 in 28 de zile) si prin care se urmareste stabilirea urmatoarelor elemente:

- cantitatea de lapte muls de la fiecare vaca in cele 24 de ore ale zilei de control, aceasta masurandu-se prin cantarire sau volumetric;

- continutul de grasime, proteine, celule somatice, uree, ca si incarcatura microbiana din lapte. Aceste determinari se fac prin recoltare de probe, de la fiecare mulsoare din ziua de control, analizele urmand a fi facute in laboratoarele specializate ale O.R.S.A.

• Aceste date primare, obtinute in ferma, precum si prin analize de laborator sunt prelucrate statistic in centrul de calcul al A.N.A.R.Z. si stau la baza aprecierii valorii productive, dar si la ierarhizarea valoricä a vacilor. Exemplarele cu cele mai mari productii cantitative si calitative de lapte urmeaza a deveni "mame de tauri", sau vor fi urmarite, pentru obtinerea de vitele de prasila, pentru inlocuirea reformei sau sponirea efectivelor din ferma, precum si pentru a fi vandute altor beneficiari.
• Ca urmare, la alegerea vitelelor pentru reproductie - fie ca sunt destinate inlocuirii reformei, fie cresterii efectivului matca din ferme, fie livrarii in afara acesteia - trebuie sa se tina seama de o serie de factori, printre care cei mai importanti sunt:

a) vitelele sa provina din parinti de mare valoare zootehnica, testati amelioratori (cu referire la taurii tati), care transmit la urmasi insusiri morfo-productive superioare;

b) o prima alegere a vitelelor sa se faca inca de la fatarea acestora, pe baza criteriilor de mai sus; in acest moment trebuie sa se realizeze si individualizarea prin tatuaj, crotalii si alte metode, conform codului de identificare stabilit pentru ferma respectiva. Dupa aceea, vitelele trebuie sa fie urmarite si apreciate, din punct de vedere al cresterii si dezvoltarii, la varstele de 6 si 12 luni si, in sfarsit, la varsta de introducere la insamantarea artificiala (aceasta varsta poate fi diferita si este cuprinsa in general intre 16 si 21 de luni, in functie de rasa, obiectivele urmarite in ferma, gradul de dezvoltare si greutatea corporala);

c) pe intreaga perioada de crestere si dezvoltare, de la fatare si pana la introducerea la reproductie, vitelele alese pentru prasila trebuie hranite rational, cu ratii bine echilibrate cantitativ si calitativ, care sa le permita o dezvoltare armonioasa si normala pentru aceasta destinatie;

d) vitelele de reproductie trebuie sa aiba posibilitatea miscarii permanente, in aer liber, in padocuri sau pe pasune, exceptand zilele cu arsita sau geruri excesive, ploi torentiale si reci, viscol si alte intemperii.

• Este recomandabil ca in momentele importante, mai ales cand se decide efectuarea insamantarii artificiale, sa fie consultat un inginer zootehnist, specialist in domeniu, pentru a asigura un examen profesional al animalelor, decisiv in introducerea in procesul de reproductie a unor animale de valoare zootehnica ridicata.

• Selectia vacilor de reproductie in vederea insamantarii si a potrivirii perechilor se face in functie de trei criterii:

a) Criteriul principal al nivelului productiei de lapte, al aptitudinilor si conformatiei ugerului, in vederea mulsului mecanic; datele privind criteriul mulsului mecanic, care este criteriu hotarator de decizie, au in vedere cantitatea de lapte si calitatea acestuia (procentul de grasime si proteine) si se obtin prin controlul oficial al productiei (C.O.P.). Aceasta apreciere se face de catre specialistii O.R.S.A. (Oficiul de reproductie si selectia animalelor), care folosesc anumite metode de corectie a acestor constante, tinand cont de faptul ca vacile se gasesc - in lactatii diferite, ca si in perioade diferite ale curbei de lactatie.

In cadrul aprecierii "criteriului principal" al nivelului de productie, se aprecieaza, in mod complementar, longevitatea productiva a vacii, uniformitatea lactatiei, economicitatea productiei de lapte (avand in vedere relatia "consum de furaje/productie de lapte sau came").

b) In exploatatiile moderne in care se practica mulsul mecanic (spre care trebuie sa se tinda chiar si in cele mai mici ferme), la alegerea vacilor pentru reproductie, in vederea ameliorarii, se au in vedere criteriile de apreciere ale ugerului, acestea fiind:

- marimea, conformatia si prinderea ugerului;

- simetria sferturilor ugerului;

- consistenta ugerului;

- simetria de productie a sferturilor ugerului;

- "usurinta" mulsului mecanic si viteza de muls.

c) Selectia vacilor pentru reproductie are in vedere si dezvoltarea corporala, constitutia si conformatia si, nu in ultimul rand, starea de sanatate.

• Potrivirea perechilor si selectia vacilor, in vederea obtinerii unei noi descendente, reprezinta actiuni tehnice de importanta majora, fundamentale in procesul de ameliorare.

• Folosirea insamantarilor artificiale prezinta importanta zootehnica, deoarece se utilizeaza reproducatori testati amelioratori cu indici calitativi si cantitativi superiori, grabind ritmul si gradul de ameliorare a animalelor cu material seminal congelat produs de societatile SEMTEST.

Alegerea taurilor, testati amelioratori, folositi in fermele de productie pentru insamantarea artificiala, se face in functie de specializarea fermei (pentru lapte; pentru came; mixta).

Folosirea la reproductie a vacilor si vitelelor

La taurine, rnanifestarile sexuale apar la varsta destul de tanara, atat la masculi, cat si la femele.

Introducerea la insamantare a animalelor prea tinere, conduce la oprirea cresterii acestora, la productii necorespunzatoare de lapte; produsii rezultati sunt slab dezvoltati, cu performante total necorespunzatoare, atat mama cat si produsul devenind animale neeconomice. De aceea, animalele (vitelele) se folosesc la insarmantare doar in jurul varstei de 16-24 de luni, atunci cand au atins 70% din greutatea de adult.

Ciclul sexual si semnele caldurilor la vaci si vitele

• Ciclul sexual la vaca are o durata medie de 20-21 de zile. Durata caldurilor este in medie de 22 de ore, dar cu limite cuprinse intre 12-16 ore la vitele si pana la 34-48 de ore la vacile multipare.

• Alegerea momentului optim pentru insamantare este foarte important in realizarea fecundatiei; acest moment depinde in buna parte de fermier, care trebuie sa descopere din timp vacile care sunt in estru (calduri);

Acestea se manifesta prin:

- Dorinta de impreunare a vacii (sare pe alte vaci);

- Vaca este nelinistita, urineaza des, mugeste des, nu are pofta de mancare;

- La nivelul aparatului genital se observa ca vulva este tumefiata si congestionata, labiile vulvare sunt ingrosate, printre ele scurgandu-se un mucus abundent, filant si transparent.

Momentul optim de insamantare

• Durata repausului sexual dupa fatare este conditionata de o multime de factori, dintre care amintim: modul cum s-a desfasurat fatarea, starea de intretinere a vacii dupa fatare, nivelul productiei de lapte;

• Este indicat sa se respecte urmatoarea conduita in executarea insamantarii artificiale dupa fatare:

- Nu se vor insamanta, la primul ciclu de calduri dupa fatare, vacile cu productii mari de lapte;

- La ciclul al doilea de calduri se vor insamanta vacile cu productii de lapte pana la 3.000 litri pe lactatie si vacile cu productii foarte mari, dar care sunt cunoscute ca repeta insamantarea de doua-trei ori;

- La ciclul al treilea de calduri se vor insamanta vacile cu productii de lapte cuprinse intre 3.000 si 6.000 de litri pe lactatie si vacile cu productii foarte mari, dar care sunt cunoscutge ca repeta insamantarea de doua-trei ori;

- In al patrulea ciclu, se insamanteaza vacile cu stare de intretinere slaba dupa fatare, pentru a li se asigura timp de refacere dupa fatare, si vacile cu productii de peste 6.000 litri lapte pe lactatie;

• In mod normal depasirea celui de al patrulea sau al cincilea ciclu de calduri, poate duce la aparitia cazurilor de infecunditate sau chiar la sterilitate;

• Momentul optim de insamantare, in functie de momentul depistarii caldurilor:

Constatarea caldurii

Insamantarea

Dimineata

Seara in aceeasi zi

Dimineata intre orele 9-12

Seara tarziu sau in dimineata zilei urmatoare

Dupa ora 12

A doua zi dimineata

• Momentul optim de insamantare este situat la mijlocul caldurilor;

• Punctele de insamantari artificiale existente in sate sunt destinate efectuarii de insamantari artificiale animalelor crescatorilor si sunt deservite de tehnicieni insamantatori, bine pregatiti profesional, atestati in baza unor examene.

Ameliorarea genetica a taurinelor sursa de crestere a productiilor si a veniturilor

• Ameliorarea animalelor consta in aplicarea unor masuri de modificare genotipica a populatiilor de taurine, printr-o succesiune de generatii, in scopul si directia dorita de catre specialisti, cu caractere de productie superioare celor existente.

• A.N.A.R.Z. ca institutie a M.A.A. este abilitate sa elaboreze impreuna cu specialistii din domeniul ameliorarii, programe nationale de ameliorare a taurinelor din Romania care au in vedere:

• Sporirea numerica a efectivelor de taurine;

• Cresterea potentialului genetic si exteriorizarea acestuia prin sporirea productiei de carne si lapte care se obtine pe animal

• Conducerea judicioasa a procesului de reproductie

• Odata stabilite obiectivele ameliorarii, este necesar sa construim un model al activitatii de ameliorare care sa reprezinte sistemul corect si precis al ameliorarii taurinelor. Ameliorarea prevede 4 nivele diferite: de functionare (operare), reparare, ameliorare si constructie. in ameliorarea animalelor, suntem interesati in general de ultimele 2 nivele, adica de ameliorarea curenta a taurinelor existente si construirea de nivele noi.

• Insamantarea artificiala este una din principale cai de ameliorare a bovinelor, acestea obtinand o noua valoare, modificand substantial productiile de carne si lapte.

• Ameliorarea animalelor va duce la cheltuieli mai mici de productie si va genera venituri mai mari crescatorului.

• Ameliorarea genetica a animalelor este, prin natura ei, un proces pe termen lung, motiv pentru care statul investeste resurse financiare tocmai in scopul cresterii productiilor crescatorilor de taurine. Aceste resurse financiare sunt cheltuite pentru:

• Controlul oficial al productiei de lapte al vacilor crescatorilor care se executa prin tehnicienii controlori ai O.R.S.A. pe grupe de vaci din 28 in 28 de zile, determinandu-se cantitatea de lapte, procentul de grasime si de proteina al vacilor controlate.

• Tinerea evidentelor si analiza datelor in vederea selectionarii celor mai buni produsi (vitele tauri). Viitoarele fiice ale acestor tauri vor produce mai mult lapte din aceeasi resursa sau la aceeasi cantitate de lapte din mai putine resurse financiare.

Reproductia taurinelor

• Productia animala este in stransa dependenta cu cresterea efectivelor si a productiilor. Reproductia si ameliorarea efectivelor de taurine, alaturi de cresterile cantitative trebuie sa realizeze cresteri calitative prin ameliorarea taurinelor cu parghia cea mai importanta "biotehnica de insamantarea artificiala", prin material seminal congelat de la reproducatorii de inalta valoare zootehnica.

• O metoda de mare eficacitate, larg raspandita la bovine in actiunea de inmultire si ameliorare o reprezinta aplicarea insamantarilor artificiale prin care se realizeaza intensificarea reproductiei, a productiei animalelor si a veniturilor crescatorilor.

• Reproducerea animalelor prezinta numeroase aspecte biologice, tehnologice si economice, care influenteaza direct nivelul cantitativ si calitativ al productiilor animaliere, ceea ce subliniaza interdependenta dintre productie si reproductie in zootehnia moderna

• Sub raportul productiv si reproductiv si la noi in tara, respectiv in timp scurt, s-a ajuns la performante de niverl mondial realizand material seminal de buna calitate ambalat sub forma de paiete dupa tehnologii ale tarilor cu zootehnie moderna, de la tauri foarte valorosi din punct de vedere genetic.

• Este un prestigiu profesional, faptul ca in zootehnia tarii noastre, se folosesc la insamantarea artificiala numai tauri testati pentru productia de carne si lapte.

• Insamantarea artificiala a vacilor si vitelelor crescatorilor se executa de catre operatorii insamantatori din comune prin asigurarea in mod gratuit a materialului seminal congelat, verificat, de catre O.R.S.A. Normele prevad insamantarea a 400-600 de vaci si vitele anual de catre un operator.

• Insamantarea artificiala efectuandu-se prin metoda bimanuala si transrectal cu material seminal congelat in paiete mijlocii de 0,5 ml, cu instrumentar confectionat la noi in tara cu aceleasi performante ca si cele din strainatate de catre operatorii insamantatori foarte bine pregatiti profesional.

• Organizarea reproductiei la un nivel superior reprezinta, in primul rand, cunoasterea si asigurarea conditiilor optime de dezvoltare inca din faza intrauterina a produsului care se doreste a fi obtinut. De aici rezulta ideea ca pentru studiul reproductiei animalelor se impune cunoasterea temeinica a problemelor de genetica, ameliorare si insamantare a animalelor.

• Extinderea inasmantarilor artificiale se datoreaza unor avantaje de ordin zootehnic, economic, sanitar veterinar si stiintific pe care acestea le creeaza.

Importanta zootehnica

Avantajele zootehnice ale insamantarilor artificiale sunt determinate de urmatoarele aspecte:

• Faptul ca, prin congelarea materialului seminal si pastrarea lui mai multi anin, reproducatori de mare valoare zootehnica pot fi folositi - prin insamantarea artificiala - o perioada indelungata, pe efective mari, chiar si dupa moartea lor.

• Vitelele tinere si vacile mici pot fi insamantate cu tauri mai in varsta si mai mari far pericolul accidentarii lor.

• Ajuta la selectarea taurilor care nu produc fatari dificile vitelelor tinere.

• Permite controlul fertilitatii taurinelor. Taurii nefertili pot fi depistati din timp, de preferinta prin examinari regulate ale materialului seminal fata de monta naturala.

• Prin insamantarea artificiala operatorul poate depista din timp defecte sau boli ale tractului genital la vaca, ce pot duce la o slaba fecunditate. Insamantarea artifciala depaseste rata de fertilitate a montei naturale.

• Permite o identificare mai corecte a vacilor si viteilor si inregistrari ale efectivelor de animale si ale situatiei lor din punct de vedere reproductiv.

• Se pot realiza imperecheri speciale in reproducere incrucisata precum si intre animale remarcabile din punct de vedere al productiei, indiferent de distanta la carea acestia se afla.

Cresterea productiilor

• Insamantarea artificiala este o metoda demonstrata, din punct de vedere zootehnic si economic, de sporire a potentialului genetic al animalelor, atunci can sunt folositi la insamantarea artificiala reproducatori extrem de valorosi (testati pentru productiile de carne sau lapte).

• Prin monta naturala un taur poate monta intr-un an maximum 60-70 de vaci si obtine 40-50 de vitei, pe cand prin insamantarea artificiala de la un singur taur se pot obtine anual mii de vitei, dar si mai important este faptul ca acesti produsi e obtin de la tauri testati, de certa valoare zootehnica, asigurand o crestere a productiilor, dar si a veniturilor crescatorului de animale.

Importanta economica

• Deriva din faptul ca prin producerea materialului seminal congelat in paiete de la un taur foarte valoros se pot insamanta mii de veci, cu un mare casstig genetic si financiar pentru crescatorul de vaci.

• Eliminarea unor cheltuieli in ceea ce priveste cresterea mai multor tauri pentru a satisface necesarul de monta naturala intr-o anumite localitate sau ferma, in plus acesti tauri nefiind testati nu prezinta valoare zootehnica.

Importanta sanitar veterinara

Referitor la semnificatiile sanitar-veterinare ale insamantarilor artificiale, rezulta clar urmatoarele avantaje:

• Profilaxia si combaterea bolilor transmisibile prin monta naturala sunt inlaturate existand posibilitatea continuarii procesului de reproductie in fermele si teritoriile care sunt in carantina.

• Prin controlul calitatii materialului seminal se pot elimina de tineri de la reproductie, tauri cu probleme, tauri nefertili, iar prin insamantari artificiale se poate determina fecunditatea pentru fiecare taur in parte, eliminandu-se de la reproductie taurii cu o fecunditate mica.

• Pentru producerea materialului seminal pentru insamantarea artificiala, se folosesc numai tauri sanatosi din punct de vedere sanitar veterinar, lipsiti de boli.

Producerea materialului seminal congelat se face in unitati specializate "SEMTEST" in conditii de control permanent al calitatii acestuia, folosindu-se tauri de mare valoare zootehnica, testati pentru productia de carne si lapte.

Insamantarea artificiala are dezavantaje?

Nu exista nici un dezavantaj in insamantarile artificiale pentru crescatorii de taurine care doresc sa-si imbunatateasca performantele productive implicit si veniturile, prin obtinerea si cresterea unor animale cu performantele superior.

Insamantarea artificiala aduce proprietarilor de animale urmatoarele beneficii:

• Fermierii pot utiliza, in baza valorii de ameliorare, cei mai buni tauri pentru productia de carne sau lapte;

• Nu trebuie sa faca estimari legate de reproducatorii pe care sa-i foloseasca, acestia avand date certe, fiind asigurati de catre O.R.S.A.

• Potentialul genetic transmis de catre reproducator duce la cresterea valorii genetice a animalelor pe care le detine fermierul, a productiilor de lapte si carne si a veniturilor.

In conditiile dezvoltarii demografice, prin cresterea impetuoasa a populatiei se ridica probleme deosebite pentru sporirea produselor agroalimentare si mai ales a celor de origine animala, care sa sastisfaca cerintele tot mai mari de proteina pentru populatie. In consecinta cresterea animalelor a jucat si va juca un rol important in viata economica a omenirii.

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei prin Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie asigura in mod gratuit material seminal congelat de taur de la cei mai valorosi tauri testati pentru productia de carne si lapte, din rasele Baltata Romaneasca cu Negru, Baltatat Romaneasca, Bruna de Maramures si Pinzgau, pentru taurinele crescatorilor privati, in scopul ameliorarii continue a taurinele si cresterii productiilor.

 SUS